Litiaza veziculara (colecistita litiazica/”pietre la fiere”) este o afectiune ce poate fi asimptomatica.
Chiar daca este asa, tratamentul chirurgical (colecistectomia – scoaterea colecistului) este indicat datorita posibilelor complicatii, care fac dintr-o afectiune benigna una cu riscuri vitale.
Ce se poate intampla?
Contractia veziculei biliare care are ca scop varsarea bilei in intestin pentru digestie, poate impinge spre calea biliara principala si calculi (pietre) mai ales daca acestia au dimensiuni mici.
Canalul pancreatic si canalul coledoc se deschid printr-un orificiu comun in duoden (primul segment intestinal).
Astuparea acestui orificiu datorita migrarii unui calcul din colecist determina aparitia pancreatitei acute.
Ce este pancreatita?
Practic, sucul pancreatic se acumuleaza cu presiune in sistemul canalicular intrapancreatic; urmeaza autodigestia pancreasului. Acest proces determina distrugerea acestuia si a tesuturilor inconjuratoare.Desigur, aceasta este evolutia naturala a bolii, fara interventie medicala sau chirurgicala.
Simptomatologia pancreatitei de cauza biliara este caracterizata de dureri abdominale intense, greata, varsaturi, uneori febra si icter.
Tratament
Pana nu demult, pancreatita era considerata exclusiv o boala „chirurgicala”. Astazi, datorita unor achizitii terapeutice de abordare minim invaziva, tratamentul chirurgical este „trecut in rezerva”; indicatie operatorie este foarte bine codificata in functie de evolutia bolii.
Tratamentul pancreatitei de cauza biliara are ca scop dezobstructia, eliberarea, canalului pancreatic si a caii biliare principale. Aceasta se face pe cale endoscopica: se introduce un tub cu fibre optice prin gura pana in duoden; se patrunde prin orificiul de varsare al celor doua canale (biliar si pancreatic) cu o sonda si se extrage calculul ce astupa acest orificiu.
Trebuie mentionat ca uneori reactia pancreatica este declansata de o piatra foarte mica, ce trece si prin orificiul amintit in duoden, astuparea acestui orificiu fiind una „functionala”, determinata de contractia spastica a sfincterului ce inconjoara acest orificiu de varsare. In aceasta situatie administrarea unor medicamente antispastice si antisecretorii poate fi suficienta pentru ruperea lantului patogenic ce determina pancreatita.
In faze evolutive avansate, cand pancreatita determina aparitia necrozelor si abceselor la nivelul lojei pancreatice, tratamentul chirurgical revine in „prima linie”.
Concluzionez prin a atrage antentia asupra acestor posibile complicatii ale litiazei biliare ce pot avea o gravitate semnificativa, uneori punand probleme de prognostic vital. Modalitatea de a le evita este tratamentul corect al colecistitei litiazice prin colecistectomie, chiar daca simptomatologia este estompata, chiar daca pietrele sunt descoperite intamplator, cu ocazia unei ecografii abdominale de rutina.