Eventratia sau hernia incizionala este o afectiune frecventa – cca 12%.
Ca pentru orice hernie, tratamentul este doar chirurgical.
Sutura simpla a peretelui abdominal dupa tratarea sacului de eventratie – procedeu tisular – este urmata de recidiva in proportie de 45%. In consecinta procedeul este actual abandonat, actual singura modalitate de reparare a peretelui abdominal in eventratii fiind protezarea acestuia cu plasa – procedeu alloplastic.
De ce un comentariu asupra protezarii parietale in eventratii? Deoarece exista mai multe modalitati de montare a plasei in raport cu pozitionarea acesteia fata de planul musculo-aponevrotic.
Dupa clasificarea internationala, exista protezare de intarire a peretelui abdominal (in care plasa reprezinta o „armatura” a stratului musculoaponevrotic dupa ce acesta a fost suturat) si o protezare de substitutie – in defectele parietale mari (orificii herniare mari) in care marginile musculare nu pot fi aduse in contact, si ca atare, suprafata neacoperita de muschi este inlocuita de plasa.
Dupa aceleasi criterii internationale, plasa poate fi pozitionata:
1. deasupra stratului muscular (on-lay)
2. in acelasi plan cu stratul muscular – cusuta la marginile defectului (in-lay)
3. dedesubtul stratului muscular (sub-lay)
a) in teaca dreptilor abdominali – procedeul Rives – Stoppa
b) in interiorul cavitatii peritoneale
Din punct de vedere al abordarii tehnice, operatiile pot fi deschise sau laparoscopice.
Comentariu asupra protezarii parietale prin abord deschis:
– procedeul1. – „on-lay” este din ce in ce mai putin utilizat, nefiind recomandat de ghidurile europene de practica datorita riscurilor de infectie, seroame (acumulare de lichid deasupra plasei), recuperare mai lenta, risc de recidiva.
– procedeul 2. – „in-lay” este abandonat datorita procentului ridicat de recidiva.
– procedeul 3.a) – „sub-lay” este cel mai recomandat de ghidurile europene de practica. Protezarea peretelui se face intr-o maniera solida; contactul nemijlocit intre plasa si muschi are multiple avantaje: nu se formeaza serom, muschiul avand capacitatea de a resorbi lichidul produs ca reactie inflamatorie la corp strain (plasa); vascularizatia bogata a muschiului permite un aflux masiv de celule ce vor invada plasa incorporand-o intr-o cicatrice solida
– procedeul 3.b) se efectueaza in cazul defectelor parietale mari, cand se practica alloplastie de substitutie, folosindu-se un tip special de plasa (proteza compozita) care permite contactul nemijlocit intre aceasta si intestin.
Comentariu asupra protezarii parietale prin abord laparoscopic:
– procedeul 3.b) cu montarea protezei compozite in interiorul cavitatii peritoneale ca unica posibilitate tehnica. Desi mai laborioasa din punct de vedere tehnic, asigura o recuperare rapida postoperator si un risc minim de recidiva.